Lecția 1: Cum să planifici o lecție de filosofie în stil finlandez
Actualizată în: 16 mar. 2020
Prin proiectele edu-export pe care le inițiem colaborăm cu actori din domeniul educației finlandeze și preluăm modele educaționale de succes. Learning Scoop este o platformă dedicată instruirii profesorilor și pregătirii lor pentru răspândirea educației de calitate în toate colțurile lumii. O ramură a platformei Learning Scoop este LessonApp, o aplicație pentru mobil și calculator, ce ușurează munca profesorilor și îi ajută să învețe principiile pedagogice de bază, care sunt pașii organizării unui plan de lecții și multe alte informații utile și indispensabile unui profesor.
Acesta este începutul unei noi serii de articole traduse de pe blogul LessonApp. Seria de 20 de articole din 2020 va descrie și explica lecțiile folosite la clase în Finlanda. Lecțiile se regăsesc și în aplicația LessonApp, aplicație cu care vă puteți planifica și voi lecțiile la clasă sau vă puteți inspira de la alți profesori finlandezi.
Autor: Johanna Järvinen Taubert
În curriculumul finlandez pentru ciclul secundar superior (liceul), filosofia este materie obligatorie. Filosofia nu este percepută doar ca o parte din cunoștințele generale pe care toată lumea ar trebui să le înțeleagă, dar și ca o modalitate de a dezvolta abilitățile de gândire, care sunt atât de necesare. Studierea filosofiei dezvoltă judecata și susține dezvoltarea gândirii critice, creative și independente. Filosofia îi ajută pe elevi să își formeze puncte de vedere justificate și independente precum și abilitatea de a purta discuții raționale.
Partea esențială în studierea filosofiei este învățarea gândirii critice. Este esențial ca elevii să învețe să investigheze argumentele care le sunt prezentate, să formuleze și să își justifice propriile puncte de vedere și să le respecte pe ale altora. Studierea filosofiei susține dezvoltarea elevilor în cetățeni activi și responsabili care îi respectă pe cei din jur.
Când predau filosofie consider că încurajarea gândirii elevilor, argumentarea logică și rațională precum și conversația sunt cele mai importante obiective.
În curriculumul finlandez pentru liceu cursul de filosofie "Introducere în gândirea filosofică" este obligatoriu. Unul dintre obiectivele acestui curs este ca "elevul să învețe să evalueze veridicitatea unei afirmații și să dezvolte abilități de prezentare și justificarea opiniilor și afirmațiilor diferite precum și perceperea structurii argumentului și evaluarea validității acestuia". Printre conținuturile de bază ale cursului se află și diferența dintre cunoștințe și informații, cunoștințe practice și științifice și știință și pseudoștiință.
Subiectul lecției mele este "Diferența dintre știință și pseudoștiință." În această lecție începem să investigăm diferența dintre știință și pseudoștiință. Lecția durează 75 de minute, durata normală a unei lecții în liceele finlandeze. Am folosit LessonApp premium pentru a planifica această lecție. Puteți găsi tot planul și mai multe metode detaliate în LessonApp.
1. Orientarea spre subiect (20 minute)
Metoda folosită: Linii
Elevii sunt împărțiți în grupe de câte 4 folosind cărți poștale tăiate.
Pe banca elevilor se trasează o linie cu bandă adezivă și se pun două extreme. La un capăt este "Dovedit științific" iar la celălalt "Pseudoștiință, nedovedit științific."
Elevii iau o serie de argumente pe care le întâlnesc adesea pe rețelele de socializare. Trebuie să se gândească dacă această afirmație este dovedită șiințific sau nu (mai mult spre pseudoștiință) sau ceva între și să își poziționeze opinia pe linia trasată. Elevii pun un pix sau alt obiect mic pe linie în poziția aleasă și încep să discute, de ce cred că acest argument este dovedit științific, pseudoștiință sau ceva între. Dacă aud un argument care le schimbă opinia, își pot muta poziția pe linie. Scopul acestui exercițiu este de a orienta elevii spre subiect: de a-i încuraja să se gândească cum știm dacă argumentele adesea prezentate în presă sunt dovedite științific sau doar opinii. De asemenea, exercițiul își dorește să ajute elevii să învețe să recunoască argumente în care pot avea încredere și să asculte cu grijă, să analizeze argumentele prezentate de alții.
2. Dobândirea de cunoștințe noi (45 minute)
Metoda folosită: Mozaicul (aplicată)
Profesorul oferă o mică introducere (5 minute) despre dezbaterea dintre știință și pseudoștiință: cum este văzută în societatea noastră, de ce este relevantă etc. De asemenea, profesorul va explica scopul următorului exercițiu: pentru a îi ajuta pe elevi să înțeleagă diferențele fundamentale dintre știință și pseudoștiință și pentru a putea investiga dacă anumite argumente și teorii sunt valide științific sau nu.
Grupurile de patru folosite în exercițiul anterior sunt acum împărțite în două (doi elevi în fiecare grupă). Jumătate din echipe este roșie iar cealaltă jumătate este albastră. Echipele roșii și cele albastre au sarcini diferite:
Echipele roșii: Elevii găsesc caracteristici ale raționamentului științific, argumente, teorii și cercetări.
Echipele albastre: elevii găsesc caracteristici ale pseudoștiinței și cum să recunoască argumentele pseudoștiințifice.
Resurse: manualele, materiale digitale de învățare, linkuri utile oferite de către profesor, articole de ziar. Toate echipele pregătesc un afiș cu cele mai importante puncte ale subiectului lor.
Câteva întrebări care pot ajuta echipele să adune informații utile:
Echipele roșii
Ce sunt principiile și metodele științifice?
Ce este caracteristic metodei științifice?
Cum sunt produse și dovedite rezultatele științifice?
Cum sunt dezvoltate și testate ipotezele?
Ce este falsicabilitatea ipotezelor?
Care este rolul controlului sau a condițiilor de limitare în teoriile științifice?
Care este rolul comunității științifice și a revizuirilor colegilor (peer review) în evaluarea rezultatelor cercetării?
Cum evoluează știința? Ce înseamnă auto-corectare?
Sunt rezultatele științifice absolute?
Echipele albastre
Care este definiția pseudoștiinței?
Ce este caracteristic pseudoștiinței?
Cum se colectează informațiile, cum sunt ipotezele dezvoltate și testate?
Ce înseamnă biasul de confirmare?
Care este poziția în deschiderea spre evaluare de către alți experți?
Care este rolul controlului sau a condițiilor de limitare?
Care este rolul dezmințirii și al confirmării?
Care este rolul recomandărilor, dovezilor anecdotice sau a experiențelor personale?
Ce fel de progres sau evaluare se observă în teorii?
Oferă exemple: ce a fost caracterizat drept pseudoștiință?
De ce unii oamenii o percep negativ?
După adunarea tuturor informațiilor și creare unui afiș, o echipă roșie se întâlnește cu una albastră. Echipele explică și îi învață pe membri celeilalte echipe despre afișul lor. Grupuri de câte patru discută împreună, care sunt diferențele majore dintre știință și pseudoștiință.
Scopul acestui exercițiu este de a învăța cum să recunoască diferențele fundamentale dintre știință și pseudoștiință: cum se colectează informații, ipoteze și cum se testează teorii, care este răspunsul lor față de deschidere, dezmințire și investigație critică, cum evoluează informația și cunoștințele etc.
3. Reflecție (10 minute)
Întreaga clasă va reflecta împreună cu profesorul. Clasa va reflecta:
Ce ai învățat astăzi?
Ce a fost dificil sau neclar?
Despre ce anume am vrea să învățăm mai multe?
La următoarea lecție grupurile vor examina un exemplu mai îndeaproape. Unele dintre cazuri vor fi științifice iar altele pseudoștiințifice. Grupurile aleg un subiect pentru a-l studia mai în detaliu. Profesorul oferă câteva exemple (precum mișcarea împotriva vaccinurilor, remediile homeopatice, recomandările pentru diete sănătoase, astrologie, teoria evoluției etc.) însă elevii sunt liberi să aleagă propriul subiect iar tema pentru grup este să găsească informații despre un exemplu și de ce este considerat știință sau pseudoștiință. Următoarele întrebări trebuie evaluate:
Cum justifică credințele? Care sunt bazele logice, metodologie sau retorice ale subiectului ales?
Existe semne că raționamentul științific este slab? Dacă da, ce fel de semne?
Dacă o teorie este considerată științifică sau pseudoștiințifică ce fel de implicații practice sau la nivelul societății există?
Puteți găsi tot planul lecției în LessonApp.