top of page

Cum putem adopta și adapta modelul educațional finlandez în România?

Actualizată în: 18 sept. 2019

În cadrul proiectelor edu-export, Edustudio Helsinki își propune să colaboreze cu actori importanți din educația finlandeză, din sectorul public, dar și din cel privat. Lucrăm la identificarea instrumentelor și proiectelor care pot ajuta și sistemul educațional din România, inspirând și motivând atât profesorii cât și elevii să-și redescopere pasiunea pentru educație.


Learning Scoop este o platformă dedicată instruirii profesorilor și pregătirii lor pentru răspândirea educației de calitate în toate colțurile lumii. O ramură a platformei Learning Scoop este LessonApp, o aplicație ce ușurează munca profesorilor și îi ajută să învețe principiile pedagogice de bază, care sunt pașii organizării unui plan de lecții și multe alte informații utile și indispensabile unui profesor.


Cu ocazia noului parteneriat încheiat cu Learning Scoop, echipa Edustudio Helsinki s-a întâlnit la Tampere cu Ellimaija Ahonen CEO Learning Scoop și Johanna Järvinen-Taubert, Director Pedagogic Learning Scoop. Am profitat de această oportunitate pentru a-i lua un interviu directorului pedagogic al companiei, care are peste 20 de ani experiență în sistemul de învățământ finlandez.


De la stânga la dreapta: Constantin Buda, Business Strategy Edustudio Helsinki, Ellimaija Ahonen CEO Learning Scoop, Diana Porumboiu, Marketing și Comunicare Edustudio Helsinki, Bianca Biro co-fondator Edustudio Helsinki și Johanna Järvinen-Taubert, Director Pedagogic Learning Scoop.

Colaborarea dintre Edustudio Helsinki și Learning Scoop are ca scop promovarea instrumentelor LessonApp în România, răspândirea modelelor pedagogice de calitate chiar și în cele mai defavorizate medii. Mai multe despre povestea LessonApp puteți citi aici.


Iată ce ne-a spus Johanna despre miturile educației finlandeze, despre cum putem avea un sistem de învățământ de succes și în România și cum putem ajuta profesorii să devină pilonii societății de mâine. Varianta video a acestui interviu paote fi găsită la finalul articolului.


Edustudio Helsinki: Spune-ne te rog cu ce te ocupi la Learning Scoop și care este misiunea companiei.


Johanna Järvinen-Taubert: Numele meu este Johanna Järvinen-Taubert și sunt director pedagogic la Learning Scoop.

Learning Scoop este o companie mică finlandeză dedicată îmbunătățirii calității educației atât în Finlanda cât și la nivel global.

Ce ne dorim cu adevărat este să împărtășim cunoștințele și experiența pe care le avem în Finlanda și să ajutăm profesorii din lume să îmbunătățească calitatea educației.


EH: Dacă ar fi să spulberi 3 mituri despre învățământul finlandez, care ar fi acelea?


JJT: Aș începe cu siguranță cu mitul că în Finlanda nu avem teme. Aud adesea de la oaspeții noștri străini că au citit undeva că profesorii în Finlanda nu dau teme elevilor iar acest lucru nu este adevărat.

Într-adevăr, temele în Finlanda sunt mai puține în comparație cu majoritatea țărilor. În unele zile elevii nu au deloc teme dar în alte zile au 15 minute, jumătate de oră, însă primesc teme. Profesorii în Finlanda vor să se concentreze mai mult pe calitatea temelor decât pe cantitate.


Un alt mit pe care l-aș alege este acela că Finlanda nu mai are materii. Am început implementarea noului curriculum în urmă cu trei ani iar uneori străinii interpretează că nu mai există materii de loc în Finlanda. Acest lucru nu este adevărat. Avem multe materii în curriculumul finlandez dar ceea ce încercăm să facem este să predăm acele materii, să le combinăm și să avem aceste unități de studiu multidisciplinare. Avem materii la școală.


Al treila mit ar fi acela că Finlanda se concentrează doar pe subiecte academice iar acest lucru se datorează de exemplu rezultatelor foarte bune la Pisa și la altor comparații educaționale la nivel internațional. Mulți dintre cei care ne vizitează cred că ne concentrăm doar pe subiecte academice însă nu este adevărat. De fapt, avem multe materii artistice, sau practice, cum le numim și sunt o parte foarte importantă din educația copiilor. Avem o abordare holistică asupra dezvoltării copiilor.


EH: Ce elemente din modelul educațional finlandez crezi că ar trebui exportate în alte țări? Cum poate fi acest lucru aplicat cu succes?


JJT: Aș începe cu siguranță cu pauzele pentru că sunt de părere că acest lucru poate fi implementat imediat de oricine. Există atâtea studii științifice care dovedesc că pauzele îmbunătățesc învățarea așadar recomand cu căldură ca alte țări să aibă destule pauze pentru a oferi joaca liberă pentru a permite copiilor să se relaxeze și să se recupereze pentru a se putea concentra din nou când se întorc la clasă.


Un alt element este acela că Finlanda are o educație a profesorilor foarte bună și cresc că profesorii din lumea întreagă ar trebui să aibă dreptul la o educație de calitate pentru a putea fi aplicată culturii și societății în cauză. Cred că alte țări ar beneficia din a prelua idei de educare a profesorilor.


Al treilea element ar fi metodele de predare pentru activarea clasei pentru că acestea funcționează oriunde. Există atâtea dovezi că acestea funcționează și îi ajută pe elevi să învețe, fac predarea mai inspirațională, mai eficientă și duce la rezultate mai bune la învățătură. Așadar aș recomanda cu siguranță activarea metodelor de predare.


Încă un lucru care cred că ar putea cumva să fie transferat din sistemul finlandez este abordarea holistică. Cred că abordarea copilului ca pe o persoană holistică nu doar ca pe un subiect care învață anumite materii academice, este foarte important și chiar duce la rezultate mai bune de învățare atunci când au șansa să experimenteze o mulțime de lucruri în timpul școlii. Cu siguranță aș recomanda mai multe materii artistice și subiecte practice precum lucrul manual, economia, arta și așa mai departe.


Cred că succesul în a aplica aceste lucruri stă în a nu le lua ca atare. Cred că este foarte important ca totul să fie adaptat culturii țării respective. Cred că profesorii din aceste țări sunt cei mai buni experți ce pot realiza ce este posibil în țara lor, ce poate fi făcut și ce este benefic pentru elevii lor. Așadar, aplicarea și adaptarea sunt cheia.


EH: Care este cel mai important lucru pe care părinții, politicenii și societatea îl pot face pentru a da putere profesorilor?


JJT: În primul rând, cred că profesorii ar trebui să aibă access la traininguri de calitate. Aceasta este baza. Dacă îți dorești un sistem educațional de success trebuie să investești în pregătirea profesorilor așa cum trebuie.

După aceea, dacă profesorii au educația bună cred că societatea, politicenii și părinții ar trebui să aibă încredere în profesori. Este foarte important ca societatea și comunitatea din jurul școlilor să aibă încredere în profesori că își fac munca bine și că se străduiesc. Doar în aceste circumstanțe pot înflori profesorii, predarea și elevii.


Acestora li se alătură autonomia profesorilor. Dacă sunt bine pregătiți și li se acordă încredere ar trebui să aibă autonomia să își facă meseria cât de bine pot. Cred că este foarte important să aibă libertatea de a lua propriile decizii, să nu fie mereu controlați și monitorizați pentru că acest lucru îi împiedică pe profesori să își facă munca atât de bine pe cât ar putea.

Oferind încredere și autonomie profesorilor va aduce cele mai bune rezultate de învățare.


Toate acestea vin cu respectul. Dacă vrei ca profesorii să ofere cea mai bună educație posibilă atunci societatea în general ar trebuie să îi respecte pe profesori. Personal, sunt de părere că meseria de profesor este cea mai importantă din lume și cred că cei care își dedică viața educării copiilor noștri ar trebui să primească respect, încredere și autonomie.



Vino între 21 și 22 septembrie 2019 la FIEdu, Festivalul Internațional de Educație, în Ploiești și fă cunoștință cu echipa Edustudio în cadrul unui atelier unde prin intermediul LessonApp vei descoperi pedagogia finlandeză în șapte pași.

87 afișări0 comentarii